Sever Bocu, parinte al Banatului. Galerie foto

DSCF6508 (Small)

 Prima Sara Bănăţană din aceast an s-a axat pe puternica personalitate a lui Sever Bocu, căruia noi, bănăţenii, îi datorăm mult din ceea ce este acum Banatul. În cadrul Serii Bănăţene a fost proiectat şi filmul “Un destin zbuciumat”, realizat de Vasile Bogdan, care surprinde foarte bine personalitatea marelui om politic bănăţean.

Dacă mai mereu, uitându-ne în jur, constatăm că avem prea puţine valori, oameni importanţi care să fie repere pentru noi, Sever Bocu este cu siguranţă un asemenea reper, un om căruia Timişoara şi Banatul îi datorează mult din ceea ce sunt acum. S-a vorbit la Sara Bănăţeană de miercuri, organizată de Cercul de Studii Vestul, despre ziaristul, despre scriitorul şi despre omul politic Sever Bocu, prin toate aceste direcţii bănăţeanul promovând şi susţinând drepturile românilor, dar, în special, ale bănăţenilor, integritatea Banatului, importanţa regionalismului, dezvoltarea culturală, economică a zonei şi promovarea valorilor reale.
Flavius Boncea, scriitorii Viorel Marineasa şi Daniel Vighi şi omul de televiziune Vasile Bogdan au evocat figura lui Sever Bocu, subliniind principalele lui merite în dezvoltarea Banatului.

Flavius Boncea, scriitorii Viorel Marineasa şi Daniel Vighi şi omul de televiziune Vasile Bogdan au evocat figura lui Sever Bocu, subliniind principalele lui merite în dezvoltarea Banatului.

 

Cine a fost Sever Bocu?

Născut în satul ªiştarovăţ, lângă Lipova, în 1874, Sever Bocu este absolvent al Academiei Comerciale din Viena, apoi studiază jurnalistica la Paris. Se mută apoi la Arad, unde este redactor al ziarului „Tribuna poporului”, una dintre publicaţiile care a susţinut mereu drepturile bănăţenilor. Acuzat de către autorităţile ungare pentru articolele scrise, în care susţinea drepturile naţionale ale românilor; a fost condamnat la închisoare de mai multe ori, condamnări pe care le-a executat. „Am plătit cu temniţă, dar nu au putut să ne pună căluş”, spunea mai târziu Bocu. În perioada Primului Război Mondial, Sever Bocu a militat pentru intrarea ţării noastre în război alături de Antanta. Deşi avea aproape 42 de ani, a solicitat înrolarea şi a mers la război. A fost unul dintre principalii organizatori ai „Corpului voluntarilor români”, din care făceau parte prizonieri bănăţeni, ardeleni şi bucovineni din lagărele din Rusia, însărcinare venită din partea guvernului român. A fost membru al Comitetului celor Doisprezece (principalul organism de conducere a românilor refugiaţi din Transilvania). Comitetul va redacta „Declaraţia” de război împotriva Austro-Ungariei pentru a alipi Ardealul la România. Sever Bocu va fi condamnat de către un tribunal militar din Ungaria la pedeapsa capitală, în contumacie. Va obţine aprobarea de a merge la Kiev pentru a edita un ziar destinat prizonierilor români. Tipăreşte, împreună cu alţi intelectuali, ziarul „România Mare”, care apare prima dată la 20 iulie 1917. Tipăreşte 22 de numere în mii de exemplare, pe care le trimite în lagărele cu prizonieri români. Convins de importanţa unităţii românilor, merge la Paris, în toamna lui 1918, alăturându-se delegaţiei române la Conferinţa de Pace, pentru a obţine recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. Va fi consilier tehnic pe lângă delegaţie, „în problemele integrităţii Banatului istoric”. Sprijinind eforturile delegaţiei române de a face înţelească cauza pentru care pleda, a editat la Paris săptămânalul „România Mare”, fiind redactor-şef al publicaţiei.
În perioada interbelică, a militat pentru Românie independentă, în care să fie respectate drepturile cetăţenilor, precum şi posibilitatea de afirmare a provinciilor istorice. A înfiinţat, la Timişoara, cotidianul „Vestul” (scriind în paginile acestuia, extrem de frecvent, articole de opinie). „Vestul” a fost una dintre publicaţiile de anvergură din această parte a ţării, în paginile căreia s-a reflectat dorinţa de libertate decizională a bănăţenilor. A fost ales, pentru prima dată, deputat în Parlamentul României, în 1921. Va fi reales de nouă ori de către bănăţeni, datorită intransigenţei cu care a susţinut cauza acestora. În primul guvern condus de Iuliu Maniu, în 1928, Sever Bocu este numit Ministru al Banatului, fără portofoliu. După reorganizarea administrativă făcută de noua guvernare, Sever Bocu va fi numit în fruntea conducerii Directoratului care curpindea judeţele din sud-vestul României. Ajunge la putere Guvernul condus de Nicolae Iorga, un adversar declarat şi foarte înverşunat al descentralizării. Sever Bocu, în total dezacord cu politica de la centru, subliniază incorectitudinea sistemului centralizat. Astfel, în ziarul „Vestul”, în 16 mai 1931, îi apare un articol remarcabil, intitulat „Popor din Banat, trezeşte-te!”, în care arată cât de nedrept este tratamentul care i se administrează Banatului, cât este de marginalizat şi cum îi sunt ignorate necesităţile şi dorinţele.
Sever Bocu nu a luptat doar pentru recunoaşterea drepturilor şi libertăţilor provinciilor istorice. A întreprins şi în Timişoara acţiuni prin care urmărea creşterea nivelului de trai, de educaţie, de civilizaţie din Banat. Astfel, el este unul dintre principalii „responsabili” pentru: întemeierea Universităţii de Vest, reînfiinţarea Mitropoliei Banatului („Mitropolia este farul spiritual, Universitatea este farul intelectual”, spunea Bocu), ridicarea mai multor monumente în cinstea personalităţilor din Banat sau a eroilor căzuţi în război (Eftimie Murgu, Coriolan Brediceanu, Alexandru Mocioni etc.). A colaborat la mai multe publicaţii ale vremii, a ţinut nenumărate conferinţe în care reitera aceleaşi idei, a publicat „Drumuri şi răscruci”, o carte autobiografică (în timp ce făcea corecturile celui de-al treilea volum, avea să fie arestat de autorităţile comuniste).
La 67 de ani, întemeiază „Asociaţia Luptătorilor Bănăţeni”, în care se înscriu voluntari din primul război mondial. Un an mai târziu, este ales preşedinte al Sindicatului Ziariştilor din Banat. A încurajat mereu buna înţelegere între românii de diferite etnii din Banat, afirmarea forţelor locale şi posibilitatea de a decide în plan local. Drept urmare, autorităţile comuniste l-au considerat un pericol pentru procesul de impunere a sistemului politic totalitar. Discreditat de presa comunistă, Sever Bocu a fost sprijinit de bănăţeni, fiind ales unic deputat din judeţul Timiş-Torontal, în 1946. Nu va lua parte la lucrările Parlamentului constituit, acuzând autorităţile comuniste de fraudă electorală. Sever Bocu a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950, a fost întemniţat la Sighet, de unde a trecut la cele veşnice în 21 ianuarie 1951. Nu este primul din familia sa care moare ca urmare a persecuţiilor regimurilor împotriva cărora luptă. Bunicul său, Pavel Bocu, moţ din Þinutul Hălmagiului, a participat la răscoala din 1784 condusă de Horia, Cloşca şi Crişan, fiind apoi tras pe roată. Tatăl său, învăţătorul Gheorghe Bocu, stabilit la ªiştarovăţ, a militat întreaga viaţă pentru drepturile românilor, fiind condamnat la temniţă de autorităţile austro-ungare pentru că a răspândit în satele arădene „Doina lui Lucaciu”.

 

Descentralizarea, o temă actuală

Participanţii au subliniat actualitatea ideilor lui Sever Bocu, regionalizarea fiind una dintre cele mai importante, o regionalizare, reală, însă, aşa cum o dorea acesta, bazată pe principii administrativre clare, pe identitatea istorică a regiunilor, şi nu pe interese de moment, aşa cum sunt ultimele propuneri făcute de cei de la cârma ţării. Importanţa demersurilor făcute de Sever Bocu pentru descentralizare, recunoaşterea drepturilor Banatului şi libertatea de a lua decizii aici este uriaşă. El susţinea: „Eu sunt un regionalist. Baza programului meu e regionalismul. Eu cred că provinciile vor trăi, vor progresa şi vor muri pe această chestie a descentralizării.” Sever Bocu şi-a susţinut sus şi tare ideile, şi-a asumat acţiunile, a suferit pentru principiile sale, a încercat să convingă autorităţile de importanţa demersului său, toate acestea doar, aşa cum spunea, pentru a fi „Banatul al Bănăţenilor”, deziderat care, rămas încă neîmplinit, trebuie susţinut în continuare.

Eugen Baletean

GALERIE FOTO:

yim Sever Bocu, parinte al Banatului. Galerie fotogmail Sever Bocu, parinte al Banatului. Galerie fotobookmark Sever Bocu, parinte al Banatului. Galerie fotodelicious Sever Bocu, parinte al Banatului. Galerie fotodigg Sever Bocu, parinte al Banatului. Galerie fotomyspace Sever Bocu, parinte al Banatului. Galerie fotoshare save 120 16 Sever Bocu, parinte al Banatului. Galerie foto

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

National