”Liliacul”- moralitate, infidelitate si razbunare

DSCN3091

Duminica a sosit si ultima seara a festivalului.  Teatrul de vara a fost mai plin ca niciodata. Multi dintre spectatorii si-au adus paturica de acasa si s-au asezat pe jos in fata scenei, sau pe iarba, unii in picioare . Chiar si copii au fost mai cuminti.
Ca ultima reprezentatie  a fost aleasa opereta ”Liliacul”  (Die Fledermaus ) de Johann Strauss- fiul. Libretul: Karl Haffner si Richard Genée, dupa nuvela “Le Reveillon” de Henri Melhac si Ludovic Halévy. Premiera a avut loc la Viena , la ”Theater an der Wien”,pe 5 aprilie 1874. In Romania, prima reprezentatie a ”Liliacului”  a avut loc la 20 martie 1891, la Teatrul National din Bucuresti, sub conducerea artistica a lui George Stephanescu.


Opereta”Liliacul” este una dintre cele mai cunoscute si mai indragite  lucrari a lui Johann Strauss -fiul. Este o poveste despre moralitate si permisivitate, identitati mascate si încurcate, infidelitate si razbunare. Este un bestiar al societatii noastre populat  de personaje reprezentative pentru stilul de viata actual si pentru valorile pe care acesta le promoveaza, o lume in care se ”promoveaza” viciul, puterea, importanta pozitiei sociale, minciuna interesul si cultul personalitatii.
Actiunea se petrece în ultima zi a anului 1870 si în noaptea de revelion 1870-1871, în castelul austriac Weinberg.
ACTUL I   În casa familiei Eisenstein se întâlnesc câteva din personajele principale. Dr. Falke, prietenul domnului Gabriel Eisenstein, pune la cale o farsa, pentru a se razbuna pe Gabriel, pentru o poveste mai veche, când acesta, dupa un bal mascat, l-a lasat pe Falke beat într-o gradina publica, îmbracat în costum de liliac, spre batjocura multimii, motiv pentru care lui Falke i-a ramas porecla de “Dr. Liliac”. Ca urmare, face sa parvina câte o invitatie la balul Printului Orlofsky, lui Gabriel, sotiei acestuia, Rosalinda si Adelei, nostima subreta a familiei, din partea surorii sale, balerina Ida. Dar, începând cu noaptea Anului Nou, Gabriel are de ispasit o pedeapsa de pe urma unui proces de ultragiu, pierdut de bâlbâitul avocat Blind. Falke îl convinge însa sa se îmbrace elegant, pentru întâlnirea cu “Soriceii” (cum numea Gabriel, cândva, balerinele), de la puscarie, de fapt de la balul printului. Adela, la rându-i, dupa câteva minciuni, nu tocmai bine ticluite, reuseste sa plece la bal, mai ales ca, Rosalinda trebuia sa ramâna singura, pentru a face fata insistentelor lui Alfred, un prieten mai vechi. Dupa plecarea zgomotoasa a lui Gabriel, cu toate încercarile Rosalindei de a nu-l primi, Alfred patrunde în salon si se instaleaza ca stapân al casei. Când vine Frank, directorul închisorii, sa-l ia pe Gabriel pentru ispasirea pedepsei, confuzia este creata: Alfred trece drept Gabriel si este de acord, pentru a salva reputatia Rosalindei, sa mearga la puscarie. Rosalinda, la rându-i, gaseste invitatia la balul lui Orlofsky, lasata de Dr. Falke. Hotarârea este luata: va merge la bal, cum i se sugereaza în scrisoare, pentru a vedea unde-si petrece Gabriel prima noapte de arest.
ACTUL II    La balul Printului Orlofsky, în noaptea de revelion, încep sa apara personajele din farsa organizata de Falke, care-l asigura pe print ca se va distra copios. Adela, îmbracata cu rochia stapânei, afla de la sora ei Ida ca nu aceasta a invitat-o la bal. Eisenstein, prezentat ca Marchiz de Renard, trebuie sa faca fata numeroaselor pahare oferite de prin?. O recunoaste pe Adela, dar Falke încearca sa-l convinga ca aceasta este domnisoara Olga. Frank, directorul închisorii, este prezentat drept contele Chagrin. La petrecere apare si Rosalinda, mascata în printesa maghiara. Eisenstein încearca asupra ei efectul “ceasornicului”, cu care a cucerit atâtea femei. Rosalinda îi retine ceasul, din dorinta de a avea argumente împotriva lui Gabriel, pe care l-a recunoscut. În zori, directorul închisorii, Frank dar si Gabriel, îsi reamintesc ca trebuie sa se prezinte, fiecare pentru alt motiv, la puscarie.
ACTUL III   Ultimul act se petrece la puscarie, unde facem cunostinta cu un personaj plin de culoare, Frosch, gardianul-sef, care repeta în replicile sale “Vesela puscarie, domnule !”. Alfred este amuzat de postura sa de arestat. La închisoare sosesc, pe rând, Frank, directorul, apoi Adela si Ida, care-i marturisesc adevarul ca Adela nu este artista, dar e plina de talent. Apare si Eisenstein, despre care Frank afla ca nu este Marchizul de Renard. Surprizele continua: Gabriel, la rându-i afla cine a fost arestat în locul sau si îl întâlneste pe avocatul Blind, chemat de Alfred. Doreste sa se razbune pentru infidelitatea Rosalindei, dându-se drept Blind. Însa mare îi este surpriza când printesa maghiara, pe care a curtat-o toata noaptea, la balul Printului Orlofsky îsi da masca jos: este sotia sa. Dar totul e bine când se termina cu bine: cei doi soti se împaca, iar printul Orlofsky îi promite Adelei ca va ajunge artista. “Vesela puscarie”, în care se bea sampanie si toata lumea cânta !
In acesta ultima seara, Timisoara a fost invitata la bal.Tinuta nu a fost obligatorie. In pasi de vals, toti se indreapta spre casele lor, cu sufletul plin de bucurie, dar si de tristete ca s-a terminat. Ne vedem in 2013.

Ioana Herte

yim Liliacul  moralitate, infidelitate si razbunaregmail Liliacul  moralitate, infidelitate si razbunarebookmark Liliacul  moralitate, infidelitate si razbunaredelicious Liliacul  moralitate, infidelitate si razbunaredigg Liliacul  moralitate, infidelitate si razbunaremyspace Liliacul  moralitate, infidelitate si razbunareshare save 120 16 Liliacul  moralitate, infidelitate si razbunare

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

National